Zilele trecute, o terapeută mi-a arătat o postare de care era mândră și, pe bună dreptate, era scrisă cald, cu grijă, se vedea omul din spatele ei. Vorbea despre eliberarea blocajelor stocate la nivel celular, despre reechilibrare energetică și tipare transgeneraționale.
Am citit-o de două ori și apoi am întrebat-o:
Femeia pe care vrei s-o ajuți, ce scrie ea în Google la trei noaptea, când nu poate să doarmă?
A urmat o pauză.
Pentru că femeia aceea, cel mai probabil, nu caută „blocaj energetic transgenerațional”. Scrie „de ce nu pot să dorm de la stres”, „de ce mă simt vinovată tot timpul” sau „de ce mă enervez din orice”.
Ea nu știe încă explicația pentru ceea ce i se întâmplă. Știe doar cum arată viața ei acum.
Aici se pierde, de cele mai multe ori, legătura dintre un terapeut foarte bun și omul care ar avea nevoie exact de el.
Vorbiți două limbi diferite
Tu vorbești limba metodei tale.
Ai învățat-o în formări, ai exersat-o ani la rând, o folosești cu profesorii și colegele de breaslă, iar la un moment dat anumite cuvinte devin atât de firești încât uiți că au existat ani în care nici tu nu le foloseai.
Clientul tău vorbește însă limba vieții lui.
Nu spune că are „dificultăți în stabilirea limitelor personale”. Spune că iar a acceptat ceva ce nu voia, iar acum se întreabă de ce îi este atât de greu să spună nu.
Nu spune că are „credințe limitative legate de bani”. Spune că, oricât ar încerca să pună bani deoparte, la final de lună are din nou senzația că nu știe pe ce s-au dus.
Nu spune că i s-a „activat rana de respingere”. Se uită pentru a cincea oară la telefon și se întreabă de ce nu i-a răspuns.
Tu cunoști mecanismul. Clientul tău cunoaște experiența.
Și exact aici apare diferența dintre limbajul profesionistului și limbajul omului care trăiește problema. Iar dacă începi conversația direct cu mecanismul, există riscul să nu-și dea seama că vorbești chiar despre el.
E ca atunci când mergi la mecanic pentru că mașina face un zgomot ciudat. Nu intri în service cu diagnosticul tehnic pregătit. Spui: „se aude un huruit când apăs ambreiajul”. Mecanicul știe să traducă acel huruit în ceea ce se întâmplă sub capotă.
Tu faci același lucru pentru clientul tău.
Doar că, în comunicare, ordinea contează: mai întâi trebuie să recunoască zgomotul. Abia apoi îi explici ce se întâmplă sub capotă.
De ce e atât de greu să observi asta
Pentru că nu mai poți să nu știi ceea ce știi.
Am văzut asta și în corporate, și în antreprenoriat: cu cât stai mai mult într-un domeniu, cu atât începi să presupui că lucrurile evidente pentru tine sunt evidente și pentru ceilalți.
Aproape niciodată nu sunt.
Și tocmai de aceea poți să scrii o postare foarte bună, corectă, profundă, care să treacă prin fața omului potrivit fără ca el să se oprească, pentru că pur și simplu nu s-a recunoscut în cuvintele tale.
Așa ajunji să tragi concluzii că „postările nu funcționează”, că oamenii nu sunt interesați sau că trebuie să postezi mai mult.
Nu trebuie să-ți simplifici munca. Trebuie s-o traduci.
A vorbi pe limba clientului nu înseamnă să renunți la profunzime sau să transformi tot ce știi în trei propoziții superficiale pentru social media. Înseamnă doar să schimbi punctul de intrare.
În loc de:
„Lucrez cu dificultatea de a seta limite sănătoase în relații.”
poți spune:
„Spui da, deși în tine totul spune nu, iar după aceea te enervezi pe tine că ai acceptat din nou.”
În loc de:
„Lucrez cu perfecționismul.”
poți porni de la:
„Îți ia mult mai mult decât ar trebui să termini lucruri simple, pentru că tot simți că mai e ceva de corectat.”
Prima variantă îi dă omului numele problemei. A doua îi arată o scenă din propria viață.
Și exact asta cauți în primele secunde ale unei postări: acel mic moment în care omul se oprește și gândește „Doamne, exact asta fac și eu.”
După aceea poți să-i explici mecanismul, să vorbești despre metoda ta și despre felul în care lucrezi. Acum are un motiv să te asculte, pentru că știe că discuția îl privește.
Uită-te la ultimele tale trei postări
Pune-ți o singură întrebare:
Dacă aș scoate din text denumirea metodei și termenii pe care îi folosesc eu în cabinet, clientul meu ar ști că vorbesc despre problema lui?
E un exercițiu simplu, dar s-ar putea să-ți arate de ce unele postări pe care le consideri foarte bune nu primesc aproape nicio reacție.
Data viitoare când scrii, pornește cu un pas mai devreme. Înainte să explici ce se întâmplă cu omul, descrie ce trăiește el.
Și vezi ce se schimbă.
Zile cu bucurie,
Claudia
PS: Dacă vrei să vezi mai clar unde ești acum cu vizibilitatea ta, începe cu Auditul de Vizibilitate. Te ajută să vezi ce funcționează deja și unde pierzi legătura cu omul potrivit, înainte ca el să înțeleagă că ai putea să-l ajuți.
👉 Fă Auditul de Vizibilitate aici.
